Arhive autor: Online Expert

Tilapia

Nume stiintific: Oreochromis niloticus
Familia: Cichlidae
Specia: Tilapia

Descriere:

Tilapia isi are originea de la Africa de Est, incepand cu Congo, Nigeria si Kenya, pana spre nord spre Nil, Egipt, Siria si Israel. Insa specia a fost raspandita de om pana in apele subtropicale ale Filipinelor, Tailanda, Indonezia, Coreea si China.

Tilapia are o rata foarte mare de proliferare de aceea se explica in unele locuri cultura acestora este interzisa de teama de a inlatura speciile native.

Tilapia se hraneste cu buruieni si alte culturi de legume.

Acvacultura:

Tilapa este o specie cu o rata de crestere foarte rapinda de aceea de obicei se recolteaza dupa 8 luni cand ajunge la o greutate de 450g. O buna calitatate a apei este vitala pentru mentinerea caracteristicilor carnii.

Tilapia este un peste foarte robust care poate supravietui in apa pentru o perioada lunga de timp daca aceasta este pastrata intr-un mod rezonabil. Acest lucru permite ca Tilapia sa fie foarte potrivit pentru distributia acestuia in viata

Publicat în categoria Tilapia pe de .

Gilthed Sea Bream

Sea Bream

Nume stiintific: Sparus Auratus
Familia: Sparidae
Specia: Sparus Auratus

Descriere:

Sea Bream este gasit de-a lungul liniei de coasta de la Capul Verde al Atlanticului si Insulele Canare pana la Marea Mediterana si rareori in Marea Neagra.

Sea Bream traieste in apele superficiale (de obicei mai mici de 30 de metri) si in timpul primaverii este deseori intalnit in zonele de coasta ale lagunelor si estuarelor. Sea Bream se hraneste cu pesti mici, crustacee, inclusiv stridii pe care este capabil sa le rupa cu falcile lui puternice

Acvacultura:

Cultura de Sea Bream este foarte populara ca urmare a carnii acestuia foarte valoroasa. Cultura de Sea Bream este in crestere rapida in tari precum Grecia, Turcia, Italia, Tunisia. Israel si Spania.

Sea Bream are un ritm de crestere foarte lent si ajunge la o dimensiune de 350g in tremen de 2 ani.

Sea Bream este unul dintre cei mai premiati pesti ca urmare a aromei dulci a carnii. Aceasta are o textura specifica roz-alb.

Publicat în categoria Gilthed Sea Bream pe de .

European Eel

Nume stiintific: Anguilla anguilla
Familia: Anguillidae
Specia:

  • Anguilla anguilla (European Eel)
  • Anguilla rostrata (American Eel)

 

Descriere:

European Eel isi are habitatul in apele dulci din Africa de Nord, Marea Britanie, Irlanda, Islanda si Norvegia pana la jumatatea anului.

European Eel se hraneste cu pesti mici, viermi si alte tipuri de moluste.

Acvacultura:

În ciuda faptului că se fac eforturi uriaşe în reproducerea artificială, nu s-a reuşit până acum să se hrănească larvele pentru mai mult de 20 de zile. Asadar ei sunt capturati pentru a fi adusi la ferme.

Temperatura ideala a apei este intre 24-27 grade Celsiu. si poate fi recoltat dupa 8-10 luni la o greutate de 140-150g. De asemenea el poate fi recoltat si la o greutate intre 300 si 700 g dupa o perioada de viata intre 14 luni si 2 ani.

Publicat în categoria European Eel pe de .

Sturion

Nume stiintific: Acipenser sp.
Familia: Acipenseridae
Specia:

  • Acipenser sturio (sturion de Atlantic, sip)
  • Acipenser transmontanus (sturion alb)
  • Acipenser gueldenstaedtii (nisetru)
  • Acipenser Baerii (nisetru siberian)
  • Acipenser Ruthenus (cega)
  • Acipenser stellatus (pastruga)
  • Huso huso (morun)
  • Polyodon spathula (Polyodon)

 

Descriere:

Sturionii nu au oase, scheletul fiind cartilaginos cu exceptia craniului. Majoritatea sturionilor au 5 randuri de placi osoase pe spate, flancuri si abdomen.

Surionii populau initial întreaga Europă de la Coasta Norvegiană pana în sud de Islanda în jos până la Mediterană, Marea Neagră şi Coasta Africii.
In general sturionii cresc si se hranesc in mari si oceane, migrand in rauri/fluvii pentru reproducere.

In prezent efectivele de sturioni s-au redus dramatic din cauza pescuitului excesiv din ultimele 200 de ani si a barajelor construite pe rauri si fluvii, multe specii find amenintate cu disparitia.
In zilele noastre sunt făcute eforturi pentru conservarea şi restabilirea populaţiei de sturioni.

In mediul natural sturionii au un ritm de crestere foarte lent si femelele ating maturitatea sexuala numai dupa 5-20 ani, in functie de specie. Depun icre la intervale de 3-5 ani. Majoritatea speciilor de sturioni sunt longevive, traind pana la varste de peste 50 ani.

Sturionii se hranesc cu pesti mici, crustacee, viermi si melci. Exista si o specie care se hraneste exclusiv cu zooplancton.

Acvacultura:

Sturionii sunt cultivati pentru caviar si productia de carne. In timp ce caviarul este extrem de cunoscut pe piata ca pret si valoare, piata de carne de sturion este in curs de formare.

Carnea de sturion este aromata cu o textura asemantoare carnii de vitel. Coloritul carnii este alb-galben-roz.

Surionii se pot creste atat in helestee cat si in bazine de beton si/sau viviere flotabile. Cele mai multe ferme de sturioni folosesc cresterea in bazine de beton sau fibra de sticla in hale, cu sisteme de recirculare a apei. Se folosesc furaje extrudate si densitati de populare mari (peste 40 kg/m 3 apa). Specia de sturioni cea mai frecvent folosita in acvacultura pentru carne si caviar este nisetrul siberian.

Sturionii sunt pesti carnivori si au nevoie de furaje cu 40-50% proteina.

In Romania acvacultura sturionilor s-a dezvoltat relativ recent (ultimii 10 ani). Se cresc morun, nisetru, pastruga si cega, in special pentru popularea puilor in Dunare, dar si pentru carne sau caviar. A fost introdus si nisetrul siberian, care se preteaza mai bine la conditii de cultura intensiva si ajunge mai repede la maturitate (caviar), respectiv in cca. 5 ani.

In acvacultura de helestee, avand crapul ca specie dominanta, s-a introdus cu succes sturionul planctonofag nord-american Polyodon spathula. Acesta permite obtinerea unei productii suplimentare de 300-500 kg/ha de carne de sturini, cu cheltuieli minime, deoarece nu necesita furajare.

In prezent Romania este cel mai mare producator european de polyodon, detinand si cele mai mari stocuri de reproducatori, respectiv locul 3 in lume dupa SUA si China.

Publicat în categoria Sturion pe de .

Somn

Somnul african (Clarias)

Nume stiintific: Clarias gariepinus
Familia: Clariidae
Specia: Clarias gariepinus

Acvacultura:

Somnul african este cultivat frecvent în acvacultura din Africa. Somnul african tolerează o mare varietate de furaje şi este foarte rezistent la schimbarile de mediu şi conditiile de apa. Pestele respira aer atmosferic (sistem de respiratie intestinala), tolerand astfel niveluri foarte scazute de oxigen dizolvat. Poate fi crescut în densitate mare si ajunge la niveluri de producţie de 6-16 tone / ha/an.

In Europa specia este crescuta in ferme superintensive cu recircularea apei, in hale sau sere, in densitati de pana la 100 kg/m3 de apa. Este important ca temperatura apei sa fie de peste 20 oC, ideal 25 oC, de aceea multe ferme de somn african sunt amplasate in apropierea unei surse de apa termala. Cea mai mare productie de somn african din Europa se realizeaza in Olanda. In Europa Centrala si de Est productiile se realizeaza predominant in Ungaria si Romania. Productia din Romania este de cca. 200 t/an si se realizeaza in doua ferme cu surse de apa termala, la Oradea si Arad.

Cea mai mare parte din productia de somn african este vânduta în piete ca peste viu. In Africa somnul african este recoltat de la o vârstă de 6 până la 8 luni cu o greutate de 200-300g. In Europa specia se vinde la dimensiunea de cca. 2 kg/buc.

Carnea de somn african este aromatizata uşor şi are o textură specifica.

Depunerea icrelor are loc noaptea, după injectarea cu hormoni a specimenelor de sex feminin care sunt plasate cu un mascul într-o plasă specială. Ouăle eclozeaza după 3 – 4 zile si larvele sunt transferate într-un bazin special unde acestea sunt cultivate pentru 3-4 săptămâni, până când acestea s-au dezvoltat pentru a fi transferate in iazul de crestere.

Publicat în categoria Somn pe de .

Crap

Nume stiintific:

  • Cyprinus carpio (crap romanesc)
  • Hypophtalmichtys molitrix (sanger)
  • Aristichthys nobilis (novac)
  • Ctenopharyngodon idella (amur, cteno)

 

Familia: Cyprinidae
Specia: Crap romanesc, sanger , amur (cteno)

Descriere:

Crapul provine din raurile care se scurg in Marea Neagra si a fost distribuit in toata lumea pentru acvacultura.

Crapul prefera un habitat cu o albie moale, maloasa, plina cu vegetatie. Perioada depunerii icrelor este mai-iunie la o temperatura ideala de 17 grade Celsius. Femelele au posibilitatea de a depune pana la 2 milioane de icre cu o suprafata lipicioasa care permite atasarea acestora la pamant sau la vegetatie.

Crapul se hraneste cu pesti mici, crustacee, moluste si detritus animal sau vegetal.

Crapul este un peste foarte robust si se poate adapta la niveluri foarte scazute de oxigen in apa, in mediul natural. La temperaturi mai mici de 7-8 grade Celsius crapul intra in hibernare.

Acvacultura:

Cresterea crapului se face in general in helestee de pamant. Desi este o specie toleranta la conditiile de mediu, in fermele piscicole trebuie asigurata o buna alimentare cu apa de calitate a helesteelor si o furajare corecta, pentru a obtine productii rezonabile in conditii de eficienta economica. In Romania crapul este crescut in helestee si iazuri, in monocultura sau policultura cu alte specii de ciprinide (crapi chinezesti).

La cresterea in monocultura se recomanda folosirea de helestee mici (

Crapul comun („romanesc”) este un peste omnivor si are nevoie de furaje cu un continut de 25-30% proteine, respectiv 7-12% lipide. Puietul in primul an de viata are nevoie de un furaj mai bogat in proteine (peste 35%).

Cresterea in policultura cu crapi chinnezesti si alte specii, cu furajarea suplimentara a crapului si aplicarea de ingrasaminte organice si anorganice, permite realizarea unor productii de 1.5-3.0 tone/ha, din care cca. 50 % este crap comun, restul crapi chinezesti (filtratori – sanger si novac, fitofag- amur (cteno)). Aceasta metoda este in general recomandata pentru iazuri si helestee cu suprafata mai mare de 5 ha, unde furajarea este mai greu de controlat. Metoda permite valorificarea unor resurse trofice (fitoplancton, zooplancton, plante acvatice) care nu pot fi utilizate eficient de crapul comun.

Crapul este recoltat in timpul perioadei de toamna si cea mai mare parte este vandut in piata, in stare proaspata sau chiar viu, la o greutate de aproximativ 1.5-2kg.

Publicat în categoria Crap pe de .