• Str. Vulturului nr: 19, Brasov, Romania

Crap

Nume stiintific:

  • Cyprinus carpio (crap romanesc)
  • Hypophtalmichtys molitrix (sanger)
  • Aristichthys nobilis (novac)
  • Ctenopharyngodon idella (amur, cteno)

 

Familia: Cyprinidae
Specia: Crap romanesc, sanger , amur (cteno)

Descriere:

Crapul provine din raurile care se scurg in Marea Neagra si a fost distribuit in toata lumea pentru acvacultura.

Crapul prefera un habitat cu o albie moale, maloasa, plina cu vegetatie. Perioada depunerii icrelor este mai-iunie la o temperatura ideala de 17 grade Celsius. Femelele au posibilitatea de a depune pana la 2 milioane de icre cu o suprafata lipicioasa care permite atasarea acestora la pamant sau la vegetatie.

Crapul se hraneste cu pesti mici, crustacee, moluste si detritus animal sau vegetal.

Crapul este un peste foarte robust si se poate adapta la niveluri foarte scazute de oxigen in apa, in mediul natural. La temperaturi mai mici de 7-8 grade Celsius crapul intra in hibernare.

Acvacultura:

Cresterea crapului se face in general in helestee de pamant. Desi este o specie toleranta la conditiile de mediu, in fermele piscicole trebuie asigurata o buna alimentare cu apa de calitate a helesteelor si o furajare corecta, pentru a obtine productii rezonabile in conditii de eficienta economica. In Romania crapul este crescut in helestee si iazuri, in monocultura sau policultura cu alte specii de ciprinide (crapi chinezesti).

La cresterea in monocultura se recomanda folosirea de helestee mici (

Crapul comun („romanesc”) este un peste omnivor si are nevoie de furaje cu un continut de 25-30% proteine, respectiv 7-12% lipide. Puietul in primul an de viata are nevoie de un furaj mai bogat in proteine (peste 35%).

Cresterea in policultura cu crapi chinnezesti si alte specii, cu furajarea suplimentara a crapului si aplicarea de ingrasaminte organice si anorganice, permite realizarea unor productii de 1.5-3.0 tone/ha, din care cca. 50 % este crap comun, restul crapi chinezesti (filtratori – sanger si novac, fitofag- amur (cteno)). Aceasta metoda este in general recomandata pentru iazuri si helestee cu suprafata mai mare de 5 ha, unde furajarea este mai greu de controlat. Metoda permite valorificarea unor resurse trofice (fitoplancton, zooplancton, plante acvatice) care nu pot fi utilizate eficient de crapul comun.

Crapul este recoltat in timpul perioadei de toamna si cea mai mare parte este vandut in piata, in stare proaspata sau chiar viu, la o greutate de aproximativ 1.5-2kg.

Publicat în categoria Crap pe de .