Nume stiintific: Acipenser sp.
Familia: Acipenseridae
Specia:
- Acipenser sturio (sturion de Atlantic, sip)
- Acipenser transmontanus (sturion alb)
- Acipenser gueldenstaedtii (nisetru)
- Acipenser Baerii (nisetru siberian)
- Acipenser Ruthenus (cega)
- Acipenser stellatus (pastruga)
- Huso huso (morun)
- Polyodon spathula (Polyodon)
Descriere:
Sturionii nu au oase, scheletul fiind cartilaginos cu exceptia craniului. Majoritatea sturionilor au 5 randuri de placi osoase pe spate, flancuri si abdomen.
Surionii populau initial întreaga Europă de la Coasta Norvegiană pana în sud de Islanda în jos până la Mediterană, Marea Neagră şi Coasta Africii.
In general sturionii cresc si se hranesc in mari si oceane, migrand in rauri/fluvii pentru reproducere.
In prezent efectivele de sturioni s-au redus dramatic din cauza pescuitului excesiv din ultimele 200 de ani si a barajelor construite pe rauri si fluvii, multe specii find amenintate cu disparitia.
In zilele noastre sunt făcute eforturi pentru conservarea şi restabilirea populaţiei de sturioni.
In mediul natural sturionii au un ritm de crestere foarte lent si femelele ating maturitatea sexuala numai dupa 5-20 ani, in functie de specie. Depun icre la intervale de 3-5 ani. Majoritatea speciilor de sturioni sunt longevive, traind pana la varste de peste 50 ani.
Sturionii se hranesc cu pesti mici, crustacee, viermi si melci. Exista si o specie care se hraneste exclusiv cu zooplancton.
Acvacultura:
Sturionii sunt cultivati pentru caviar si productia de carne. In timp ce caviarul este extrem de cunoscut pe piata ca pret si valoare, piata de carne de sturion este in curs de formare.
Carnea de sturion este aromata cu o textura asemantoare carnii de vitel. Coloritul carnii este alb-galben-roz.
Surionii se pot creste atat in helestee cat si in bazine de beton si/sau viviere flotabile. Cele mai multe ferme de sturioni folosesc cresterea in bazine de beton sau fibra de sticla in hale, cu sisteme de recirculare a apei. Se folosesc furaje extrudate si densitati de populare mari (peste 40 kg/m 3 apa). Specia de sturioni cea mai frecvent folosita in acvacultura pentru carne si caviar este nisetrul siberian.
Sturionii sunt pesti carnivori si au nevoie de furaje cu 40-50% proteina.
In Romania acvacultura sturionilor s-a dezvoltat relativ recent (ultimii 10 ani). Se cresc morun, nisetru, pastruga si cega, in special pentru popularea puilor in Dunare, dar si pentru carne sau caviar. A fost introdus si nisetrul siberian, care se preteaza mai bine la conditii de cultura intensiva si ajunge mai repede la maturitate (caviar), respectiv in cca. 5 ani.
In acvacultura de helestee, avand crapul ca specie dominanta, s-a introdus cu succes sturionul planctonofag nord-american Polyodon spathula. Acesta permite obtinerea unei productii suplimentare de 300-500 kg/ha de carne de sturini, cu cheltuieli minime, deoarece nu necesita furajare.
In prezent Romania este cel mai mare producator european de polyodon, detinand si cele mai mari stocuri de reproducatori, respectiv locul 3 in lume dupa SUA si China.